Obiceiuri si traditii la sarbatorile de iarna

Sarbatorile si obiceiurile populare,  numite sarbatorile de iarna sunt cele mai frumoase sarbatori din tot anul, prin prisma faptului ca poti petrece mai mult timp cu cei dragi tie. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat de ajunul Craciunului, cat si cel al Boboteazei, si intre aceste mari sarbatori se sarbatoreste revelionul,trecerea dintre ani noaptea Anului Nou. 

Principalele sarbatori din aceasta perioada a sarbatorilor de iarna sunt atata Craciunul si Anul Nou cat si sarbatoarea Bobotezei, aceaste  sarbatori au fost sarbatorile de-a lungul timpului atata ca evenimente importante independente cat si de incepere a unui an nou.

La noi in Romania se  folosesste , pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si de Biserica, un anume calendar neoficial  numit "calendarul popular" ,acest calendar a fost creat de popor de-a lungului anilor si sa transmis mai departe din generatii in generatii. 

Deosebirea principala dintre cele doua calendare la romani este ca calendarul oficial constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe luni si saptamani pe cand, calendarul popular indica timpul optim pentru a serba sarbatorile, pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. 

Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon. 

Ignatul este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna. 

Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. ("Steaua", "Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei. 

Bradul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati. 

       "Steaua" este un alt obiecei de colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie de Boboteaza.